Asa a fost sa fie...

Asa a fost sa fie , nu ? 

Anume aceasta fraza ne apare in gind cind pierdem ceva pretios si nu ne sta in puteri sa o mai recuperam. Pentru mine, cel putin cred, ca asa NU a fost sa fie. Am fost doar prea impulsiva in hotariri si prea agresiva in actiuni. Si la ce am ajuns? Toti de primprejur sunt fericiti, dar eu? Eu sunt singura. Si nu scriu anume de dragoste, ci  si de prietenie. 

Dragostea e ceva specific pentru fiecare, numai doua persoane pot sa simta acelasi sentiment puternic unul pentru celalalt, altcineva inafara de cei doi , nicidecum. 

Ce tine de prietenie, exista prietenie in grup , unde chiar simti o atasare si o dependenta de a fi impreuna cu ei. Cindva, eram o fire timida si fara ginduri rele, fara vre-un fel de suspiciuni asupra prietenilor mei. Acum ca am mai crescut cu vreo 3-4 ani, desigur ca ma simt mai matura in gindiri. Incep sa analizez ce e bine si ce e rau, ca tot inainte aceasta o faceau complet pentru mine parintii, acum doar partial. Si din zeci de prieteni adevarati pe care i-am avut. Cu cine credeti ca am ramas? Mda, cu unul! Poate chiar si cu doi, trei maxim. Dar nu 10 ! Diferenta mare, nu? Dar, cinstita sa fiu, nici nu ma prea deranjeaza. Deoarece cum stiu totii, mai bine un prieten bun decit acei zece care te mai si vorbesc pe la spate. 

Am inceput cu o tema, si vad ca m-am abatut si termin cu totul si cu totul alta tema :D . Dar, asa e mereu la mine :P . Deci, dragi prieteni, nustiu daca cititi sau nu acest post dar va sunt recunoscatoare pentru tot , m-ati facut sa fiu puternica in momentele grele, unii dintre voi mi-au deschis ochii la realitate(cu toate ca ultimul timp o fac si singura, insa tot voi m-ati invatat-o s-o fac), ati stiut cum sa va comportati chiar si cind eram agresiva, chiar si cind plingeam, in orice caz, stiu ca niciodata, nimeni din voi, nu m-a lasat singura,pentru asta- inca o data mersi frumos! 

XOXO